Av. Roxana Mândruțiu; Av. Andrei Prună

De ce susținem curțile virtuale de judecată?

• În primul rând, pentru că încetarea stării de urgență nu echivalează cu dispariția pericolului reprezentat de pandemia SARS-CoV-2. În continuare, trebuie implementate măsuri de natură a asigura respectarea regulilor sanitare impuse de OMS.
• În al doilea rând,  pentru că este necesar a se  asigura respectarea principiilor de desfășurare a ședințelor de judecată:continuitatea, celeritatea soluționării cauzelor, dreptul la un proces echitabil.

Curțile de judecată au niveluri diferite de  de tehnologie, dar se impune ca toate să asigure următoarele condiții minime pentru garantarea siguranței părților litigante:

• Dosare electronice (această măsură a fost implementată deja la nivelul unor curți de apel (Cluj, Oradea, Timișoara, Craiova, Alba), în schimb Înalta Curte de Casație și Justiție nu permite  nici la acest moment accesul la dosarul electronic.
• Accesul online la materialele de pe DVD, alte dispozitive de stocare, aflate la dosarul cauzei;
• Administrarea probelor și dezbaterea orală a cauzelor în sistem de teleconferință/videoconferință.

În cele ce succed vom analiza necesitatea implementării judecării cauzelor în sistem de teleconferință/videoconferință și după incetarea stării de urgență.

La acest moment există o bază legală pentru judecarea cauzelor în săli virtuale de judecată.

Pe perioada stării de urgență, temeiul legal pentru judecarea cauzelor în sistem de videoconferință îl constituie art. 63 alin. (3) din Anexa 1 la Decretul nr. 240/2020. Potrivit acestui text de lege „În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanţele judecătoreşti dispun măsurile necesare pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă şi procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.”

Din interpretarea coroborată a art. 63 alin. (3) cu art. 60 din Anexa 1 la Decretul nr. 240/2020, rezultă că doar cauzele ce constituie „urgență deosebită” pot fi judecate în „săli de judecată virtuale.”

La încetarea stării de urgență, ne vom afla în prezența unui vid legislativ, întrucât, deși starea de pericol nu a trecut, nu vom mai avea pârghiile legale pentru asigurarea judecării cauzelor în sistem de videoconferință/teleconferință.

La nivel unional, am identificat Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului care reglementează în cadrul procedurii de soluționare a cererilor de valoare redusă posibilitatea folosirii sistemului de videoconferință, pentru situațiile în care se impune înfățișarea părților.

Potrivit art. 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă (regulament cu aplicabilitate directă în dreptul național), instanța poate organiza o dezbatere orală prin videoconferință sau prin intermediul altor tehnici de comunicare, atunci când sunt disponibile mijloacele tehnice corespunzătoare.

De asemenea, în ceea ce privește obținerea probelor, Regulamentul prevede că instanța poate încuviința obținerea de probe în sistem de videoconferință sau prin intermediul altor tehnici de comunicare.

Având în vedere că procedura de judecată în cadrul cererilor cu valoare redusă, potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă român, este eminamente una scrisă, doar în situații excepționale instanța dispunând înfățișarea părților, această prevedere nu are o utilitate practică ridicată.

Apreciem că administrarea probelor și dezbaterea orală a cauzei prin videoconferință trebuie să aibă o aplicarea mult mai extinsă  și la alte categorii de procese, în acest sens impunându-se modificarea Codului de procedură civilă.

Nu o să insistăm asupra avantajului folosirii sistemului de videoconferință/teleconferință în contextul pandemiei SARS- CoV-2, acesta fiind evident. Curțile virtuale de judecată sunt singurele în măsură să asigure atât continuitatea actului de justiție cât și respectarea regulilor sanitare impuse de OMS.

Avantajele curților virtuale de judecată sunt multiple:

• Celeritatea procedurii. Judecarea în sistem de videoconferință permite mai multe dezbateri pe zi, curțile virtuale contribuind la fluidizarea instanțelor și creșterea calității actului de justiție;
• Dreptul la un proces echitabil în termen optim și previzibil. Judecarea cauzelor în sistem de videoconferință permite avocaților să se prezinte, în aceeași zi, în cauze aflate pe rolul unor instanțe aflate în circumscripții teritoriale diferite. Sistemul tradițional ar fi sacrificat o parte dintre cauze, în sensul amânării acestora pentru imposibilitatea de prezentare a reprezentantului convențional. Avantajul instanței virtuale este de necontestat, garantând în cel mai înalt grad dreptul la un proces echitabil;
• Timp și Costuri. Judecarea în sistem de videoconferință/teleconferință contribuie la creșterea gradului de eficiență a procedurilor de judecată prin reducerea semnificativă a timpului de așteptare și a costurilor;

Spre exemplu, în Polonia s-a observat faptul că odată cu introducerea Curții Arbitrale Online, termenele pentru deciziile finale au ajuns să poată fi pronunțate într-o perioadă cuprinsă între trei și cinci săptămâni (în mod normal, deciziile erau pronunțate și după câțiva ani). La fel, s-a observat că s-au redus costurile pentru părți, întrucât au fost eliminate cheltuieli precum călătoriile sau plata serviciilor de cazare pentru arbitri sau martori (Rudnik M., Macior J., 2019).

• Implementarea Curților virtuale duce la reducerea riscurilor de securitate și vătămare a inculpaților/condamnaților sau a publicului participant la judecată;
• Accesul la justiție. În sistemul tradițional, avocații precum și alți participanți la proces pot consulta dosarele în care sunt implicați doar în zilele lucrătoare, în intervalul orar destinat publicului. Instanțele virtuale elimină această barieră, dosarele putând fi consultate 24 h/7 zile pe săptămână; digitalizarea lumii justiției nu doar îmbunătățește accesul cetățenilor la justiție, dar va schimba modul în care litiganții practică dreptul. Crește gradul de accesibilitate, întrucât folosirea sistemului de videoconferință permite folosirea tehnologiei în diferite modalități: inclusiv planificarea cauzelor va fi facilitată, segmentul administrativ fiind  degrevat de o bună parte din sarcini.
• Administrarea unor probe calitativ superioare și într-un termen rezonabil. Keith Kaplan, cadru universitar la Sturm College of Law și manager de instanță (the Superior Court of Arizona in Maricopa County[1]) a susținut[2]că prin implementarea sistemului de videoconferință în materie de probațiune, se asigură accesul expertilor la propriul echipament de laborator netransportabil sau al cărui transport este costisitor, atunci când sunt necesare clarificări/lămuriri la raportul de expertiză. Prin transmiterea live a operațiunilor efectuate de către expert (e.g. demonstrații), se aduce un plus de claritate raportului de expertiză.

De asemenea, dacă un expert este citat în mai multe instanțe în aceeași zi, pentru a da lămuririle necesare, folosirea sistemului de videoconferință asigură participarea acestuia în ambele cauze, or judecarea în sistemul clasic ar fi presupus, cu necesitate, amânarea uneia dintre cauze.

În Canada, în procesele civile, audierea martorilor în sistem de videoconferință se realizează încă din anul 2002.[3]

• Protejarea mediului înconjurător. Comunicarea actelor de procedură prin intermediul sistemelor informatice poate contribui la reducerea folosirii  hârtiei, fapt cu impact asupra mediului
• Reciprocitatea consultărilor. Pot exista cazuri în care o parte dorește să se consulte cu avocatul fără să fie auzită de judecător sau de alte persoane, lucru ce poate asigura confidențialitatea relațiilor între părți și avocați (g. cu privire la înscrisurile depuse în ședința de judecată).
• Accesul la documente în timp ședințelor. Pentru schimbul de documente, videoconferințele ar putea fi completate prin arhive sau servere care să conțină documente comune. Aceste arhive ar putea fi disponibile oricând pentru toate părțile, inclusiv în timpul desfășurării ședințelor de judecată.
• Caracterul public al ședinței de judecată este asigurat prin transmiterea live a acesteia. Un exemplu de transmitere live a ședințelor de judecată este cel oferit de New Jersey Courts[4], care a implementat un sistem public, online, prin care este facilitată vizionarea desfășurării ședințelor de judecată . 

Nu negăm existența unor dezavantaje ale curților virtuale, dar acestea nu sunt imposibil de surmontat:

• Echipamente multiple. Ar trebui asigurate sunet și imagine video de înaltă calitate pentru toate părțile implicate și echipament suplimentar pentru interpret, după cum este necesar; ar trebui folosită o cameră separată pentru documente (pentru prezentarea documentelor, a imaginilor și a altor materiale care pot facilita interpretarea). Trebuie să se țină seama de faptul că interpretarea simultană are cerințe specifice privind calitatea (superioară) audio și video și sincronizarea sunetului și a imaginilor comparativ cu interpretarea consecutivă.
• Introducerea graduală a tehnologiei poate fi de durată. Ar trebui permisă o introducere graduală a noii tehnologii: ar trebui să se înceapă cu cazurile cu impact redus pentru a evalua efectul tehnologiei în fiecare etapă și pentru a evalua implicațiile pentru următoarea etapă.
• Decalaje între situația faptică și imaginile transmise. Persoanele implicate în videoconferință trebuie să fie conștiente de faptul că, inclusiv cu cele mai avansate sisteme disponibile în prezent, există mici decalaje între recepția imaginii și recepția sunetului aferent. Dacă nu se ia în considerare acest aspect, va exista tendința de a „vorbi peste”.
• Calitatea imaginii poate fi afectată. Cu tehnologia existentă, calitatea imaginii este bună, dar nu la fel de bună ca imaginea de televiziune. Calitatea imaginii este sporită dacă cei care apar pe monitoarele de videoconferință își reduc mișcările la minimum.
• Probleme în privința schimburilor de documente. În anumite situații, o cameră video pentru documente nu este un mijloc suficient pentru a face schimb de înscrisuri. De exemplu, nu se poate folosi în mod direct o cameră video pentru ca avocatul și clientul său să poarte o discuție privată referitoare la documentele prezentate. Prin urmare, ar fi mai ușor accesibilă o copie a documentului transmisă prin fax.

În contextul pandemiei de COVID 19, tot mai multe sisteme de justiție se orientează spre curțile virtuale de judecată.

Cu titlu exemplificativ, menționăm Ghidul elaborat de Curtea Supremă a statului Michigan[5] la data de 7 aprilie 2020, în care sunt prezentate instrucțiunile standard pentru desfășurarea adecvată a dezbaterilor orale în sistem de videoconferință (pe platforma zoom ori altă platformă), pentru facilitarea comunicărilor între clienți și avocați, precum și pentru asigurarea accesului publicului/presei la ședința de judecată.

De asemenea, Curtea Supremă a Indiei a elaborat (la data de 7 aprilie 2020) un Ghid de funcționare în sistem de videoconferință a instanțelor de judecată[6], pe perioada pandemiei Covid 19.

La fel, Anglia și Țara Galilor au redactat la data de 26 martie 2020 un Protocol[7] pentru desfășurarea ședințelor de judecată la distanță (prin videoconferință/teleconferință) pentru a limita riscul de transmitere a Covid 19.

În loc de concluzii:

Construirea actului de justiție, autorității și legitimității într-o sală de judecată nu este fixă, ci în continuă mișcare, este un instrument viu ce trebuie adaptat condițiilor de viață ale prezentului.

Avantajele curților virtuale nu pot fi contestate, odată implementate, ducând la o reducere semnificativă a timpului și costurilor participanților la proces, a riscurilor de securitate, precum și la fluidizarea ședințelor de judecată.

Despre Covid 19 nu se știu multe lucruri, de unde și dificultatea fabricării unui vaccin, estimările[8] specialiștilor sugerând un interval cuprins între 12 și 18 luni pentru obținerea acestuia. Ieșirea din carantină și intrarea într-o nouă normalitate (în care conviețuim cu coronavirusul) presupune implementarea unor măsuri care să limiteze răspândirea virusului, una dintre acestea fiind înființarea instanțelor virtuale de judecată.

Curtea virtuală de judecată nu este o instanță a viitorului, ci o cerință a prezentului.

---

[1]https://www.americanbar.org/groups/judicial/publications/judges_journal/2013/spring/will_virtual_courts_create_courthouse_relics/

[2] Keith Kaplan ‘Will Virtual Courts Create Courthouse Relics?’ The Judges’ Journal 2013 vol 52(2) 32

[3] Amy Salyzyn ‘A New lens: Reframing the conversation about the use of videoconferencing in civil trials in Ontario’ Osgoode Hall Law Journal 2012 vol 50(2) 431

[4]https://njcourts.gov/public/vc/index.html?fbclid=IwAR2-aNVkWp0RdMpidgVwBe4xo8OVCz5nuoCDA5Vfd80Q7SBQPaQP61zMP6Q

[5]https://courts.michigan.gov/Administration/SCAO/Resources/Documents/standards/VCR_stds.pdf

[6] https://www.taxmanagementindia.com/visitor/detail_rss_feed.asp?ID=2273

[7]https://www.judiciary.uk/wp-content/uploads/2020/03/Remote-hearings.Protocol.Civil_.GenerallyApplicableVersion.f-amend-26_03_20-1-1.pdf

[8] https://www.reuters.com/article/us-china-health-who-vaccine-idUSKBN2051ZC