Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, publicată în data de 15 decembrie 2025, în Monitorul Oficial, aduce modificări substanțiale legislației insolvenței, cu impact direct asupra debitorilor, creditorilor și practicienilor în domeniu. Noile prevederi fac parte din așa-numitul pachet II de măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, și au intrat în vigoare începând de joi, 18 decembrie 2025, cu anumite excepții, aplicabile și procedurilor aflate deja în curs.
Modificările vizează în principal reducerea duratei procedurilor de insolvență, prevenirea folosirii abuzive a acestora și creșterea gradului de recuperare a creanțelor, în special a celor fiscale. Contextul adoptării noii legi este marcat atât de vulnerabilitățile identificate în urma reformei majore din 2022, realizată prin Legea nr. 216/2022 pentru transpunerea Directivei UE 2019/1023, cât și de presiunea fiscal-bugetară crescută, reflectată inclusiv în Planul Bugetar-Structural Național 2025–2031.
Una dintre noutățile centrale ale Legii 239/2025 este introducerea și definirea conceptului de „persoane strâns legate de debitor”. În această categorie intră, printre alții, persoanele afiliate, soții, rudele până la gradul al III-lea, precum și membrii organelor de administrare, conducere sau supraveghere ale debitorului. Pentru aceste persoane sunt instituite restricții suplimentare, iar actele juridice încheiate cu ele vor fi analizate în mod expres, pentru a se preveni transferurile artificiale de active sau alte operațiuni menite să prejudicieze creditorii.
În acest sens, legea introduce cerințe mai stricte pentru vânzarea bunurilor debitorului către persoane strâns legate, inclusiv obligativitatea autorizării de către judecătorul-sindic în cazul valorificării bunurilor ca ansamblu independent.
Procedurile de prevenire a insolvenței sunt, la rândul lor, înăsprite. Debitorii vor trebui să facă dovada clară că nu se află deja în stare de insolvență, iar în cazul concordatului preventiv sunt introduse obligații suplimentare pentru administratorul concordatar, inclusiv analiza detaliată a creanțelor și întocmirea unei liste mai riguroase a acestora. Totodată, procedura concordatului va putea fi închisă din oficiu sau la cererea părților interesate dacă planul de restructurare nu este depus în termen.
Legea aduce modificări și în structura și atribuțiile comitetului creditorilor. Numărul membrilor este stabilit acum la trei, cinci sau șapte, în funcție de numărul creditorilor, iar participarea persoanelor strâns legate de debitor este limitată la cel mult una. În plus, creditorii din această categorie au obligația de a declara relațiile existente cu debitorul. Comitetul creditorilor va avea și o nouă atribuție esențială: evaluarea periodică a posibilității reale de reorganizare a debitorului și, dacă este cazul, propunerea intrării în faliment.
În ceea ce privește analiza cauzelor insolvenței, raportul întocmit de administratorul judiciar va trebui să conțină informații mult mai detaliate, inclusiv despre actele juridice încheiate cu persoane strâns legate de debitor și despre operațiunile care au afectat patrimoniul acestuia în ultimii doi ani anterior deschiderii procedurii. Menținerea posibilității de reorganizare va fi evaluată periodic, la intervale de maximum șase luni.
Un alt element-cheie al reformei îl reprezintă extinderea răspunderii pentru intrarea în insolvență. Aceasta nu mai vizează doar membrii organelor de conducere, ci și orice persoană fizică sau juridică ce a exercitat controlul asupra deciziilor financiare sau operaționale ale debitorului. Legea sancționează explicit transferul de active către entități apropiate, realizat cu scopul de a continua activitatea printr-o altă structură și de a sustrage bunurile de la urmărirea creditorilor. Persoanele față de care s-a pronunțat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu vor mai putea fonda societăți sau dobândi participații de control timp de cinci ani.
Modificări importante sunt aduse și regimului practicienilor în insolvență, prin completarea OUG nr. 86/2006. Legea stabilește reguli mai clare privind onorariile, introducând un onorariu fix pentru primele 18 luni ale procedurii, posibilitatea unui onorariu de succes limitat procentual și restricții în cazul stingerii creanțelor bugetare prin mecanisme precum darea în plată sau compensarea. Totodată, este stabilit termenul de 15 aprilie 2026 pentru operaționalizarea desemnării aleatorii, prin sistem informatizat, a administratorilor și lichidatorilor judiciari.
Per ansamblu, Legea nr. 239/2025 marchează o nouă etapă în reformarea legislației insolvenței, având ca obiectiv declarat combaterea practicilor abuzive, responsabilizarea persoanelor care contribuie la apariția insolvenței și îmbunătățirea colectării creanțelor, în special a celor datorate statului.
