O decizie recentă a instanțelor din România confirmă faptul că statul nu poate invoca propriile măsuri de austeritate pentru a evita plata despăgubirilor datorate beneficiarilor titlurilor emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și, în final, Înalta Curte de Casație și Justiție au obligat Ministerul Finanțelor Publice să achite dobânda legală penalizatoare pentru perioada în care plata sumelor a fost amânată în temeiul O.U.G. nr. 90/2023.
Această soluție reprezintă un precedent important pentru protejarea dreptului de proprietate al persoanelor care, după zeci de ani de procese, încă așteaptă despăgubirile pentru imobilele preluate abuziv în perioada comunistă.
Prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat Tribunalului Cluj să oblige Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei cuprinse într-un titlu de plată emis de către ANRP, dar neplătit, ca urmare a amânării plății prin O.U.G. nr. 90/2023.
Reclamanții sunt beneficiarii unei decizii de compensare emise de CNCI în 2021, obținută în urma unor demersuri judiciare de lungă durată, având ca scop reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui imobil preluat abuziv de stat în perioada comunistă.
Conform art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, titlurile de plată se emit în tranșe anuale egale, pe o perioadă de cinci ani. Pentru reclamanți, cel de-al doilea titlu de plată a fost emis în aprilie 2023 și trebuia achitat după expirarea termenului legal de 180 de zile. Cu toate acestea, plata nu a fost efectuată.
Neachitarea sumei a fost cauzată de adoptarea O.U.G. nr. 90/2023, act normativ ce prevedea că plata titlurilor emise până la 31 octombrie 2023 și neachitate se va efectua începând cu 1 aprilie 2024.
Prin această măsură, statul și-a acordat o nouă înlesnire la plată, punând beneficiarii într-o poziție dezavantajoasă. Deși aceste persoane au parcurs proceduri administrative și judiciare complexe, li s-a impus din nou o sarcină excesivă — să suporte întârzieri motivate de deficitul bugetar.
Această amânare a fost calificată de instanță drept o încălcare a dreptului de proprietate, recunoscut atât de legislația națională, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a condamnat în repetate rânduri Statul Român pentru neexecutarea la timp a măsurilor reparatorii.
Tribunalul Cluj a admis cererea formulată și a obligat Ministerul Finanțelor Publice la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei din titlul de plată.
În apel, Curtea de Apel Cluj a menținut soluția, reținând că, dat fiind caracterul trenant al procedurii de despăgubire și eșalonarea pe 5 ani, dobânda legală este singurul mecanism capabil să protejeze substanța dreptului de proprietate și să asigure conformitatea cu jurisprudența CEDO în această materie.
Ministerul Finanțelor Publice a declarat recurs, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul ca neîntemeiat. Instanța supremă a subliniat că obligația de plată a devenit scadentă la 1 octombrie 2023, iar O.U.G. nr. 90/2023, intrată în vigoare la 27 octombrie 2023, nu poate retroactiva.
Prin urmare, neplata la termen a unei decizii emise în anul 2021 nu poate fi justificată prin actul normativ adoptat ulterior.
Soluția este inovatoare și echitabilă, întrucât reafirmă principiul potrivit căruia deficitul bugetar nu poate justifica neexecutarea obligațiilor statului.
Din păcate, măsurile de amânare s-au prelungit și în 2024 și 2025, prin O.G. nr. 107/2024 și O.G. nr. 10/2025, care, deși „cosmetizate”, au avut același efect: amânarea emiterii sau achitării titlurilor. Aceste măsuri continuă să afecteze grav o categorie vulnerabilă – moștenitorii foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate abuziv.
Instanțele naționale au aplicat corect principiile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sancționând amânările nejustificate ale statului. Această hotărâre confirmă că dobânda legală penalizatoare este un instrument legitim de protecție a drepturilor patrimoniale și o garanție a faptului că statul nu poate transfera asupra cetățenilor consecințele propriilor dezechilibre bugetare.
De aceea, considerăm că persoanele aflate în această situație pot formula cu succes acțiuni în instanță pentru a-și apăra drepturile și pentru a opri perpetuarea acestor practici injuste.
Articol redactat de echipa Revnic Cristian & Asociații – Societate civilă de avocați specializată în litigii privind restituirea proprietăților, drepturi patrimoniale și contencios administrativ.
