În data de 28.03.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de Municipiul Cluj împotriva Deciziei nr. 195/2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția I Civilă. În urma pronunțării acestei soluții, Sentința civilă nr. 703/2021 a Tribunalului Cluj, Secția Civilă, prin care s-a constatat că reclamanții I.E. și I.V. au fost expropriați de fapt în urma „cedării” unor parcele de teren afectate de o servitute de utilitate publică prin P.U.G., a rămas definitivă.
Hotărârile judecătorești pronunțate de către Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție au confirmat încă o dată existența unei practici a Municipiul Cluj-Napoca de a constrânge persoane private la cedarea cu titlu gratuit a unor parcele de teren, prin neinițierea procedurii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 33/1994. Important de menționat este și faptul că Tribunalul Cluj a acordat despăgubiri pentru exproprierea de fapt la valoarea de piață a terenurilor cedate.
Ca utilitate practică a hotărârilor judecătorești menționate, arătăm că ele dovedesc faptul că pot fi obținute despăgubiri pentru exproprierile de facto, indiferent când au avut loc acestea. Cetățenii constrânși să cedeze cu titlu gratuit porțiuni din parcelele ce le aparțin, în schimbul obținerii unor autorizații de construire, sunt îndreptățiți să pretindă autorităților să îi despăgubească la justa valoare a suprafețelor respective de teren.
Astfel, în fapt, în cursul anului 2014, reclamanții I.V. și I.E. au început demersurile pentru obținerea documentațiilor tehnice pentru a putea construi pe parcelele pe care le dețineau în zona străzii F. din Municipiul Cluj-Napoca. UAT Cluj-Napoca eliberează în primăvara anului 2015 trei certificate de urbanism pentru cele trei parcele deținute de către reclamanți, unde, în cuprinsul lor, la pct. 1 – Regimul juridic, se indica faptul că: „se aplică în mod obligatoriu servituțile generate de obiectivele de utilitate publică precum și celelalte restricții, așa cum sunt ele evidențiate în P.U.G.”. Certificatele de urbanism aveau în vedere și mențiunile făcute de Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, departament care a arătat că „în vederea autorizării se va reglementa dezmembrarea topo și înscrierea cu titlu de „drum” a suprafețelor de teren necesare pentru asigurarea profilului străzii F. şi a aleii de acces pentru întreținerea pârâului”.
La câteva luni distanță, reclamanții încheie actele de dezmembrare autentificate de către notar precum și o declarație autentificată prin care renunță la dreptul de proprietate asupra parcelelor dezmembrate, fiind de acord și cu trecerea lor în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca. În cursul anului 2016, prin intermediul unei Hotărâri de Consiliu Local, Municipiul Cluj-Napoca acceptă preluarea imobilelor „în vederea asigurării servituților de utilitate publică prevăzute de PUG prin H.C.L. nr. 493/2014”. La o lună distanță, unitatea administrativ-teritorială eliberează și autorizațiile de construire în favoarea reclamanților.
Tribunalul Cluj, prin Sentința civilă nr. 703/2021, a arătat că în prezenta speță „reiese fără dubiu faptul că dezmembrarea si ulterior renunțarea la dreptul de proprietate în privința imobilelor cu destinația de drum s-a realizat în vederea obținerii autorizațiilor de construire. Se reține că imobilul reclamanților a fost grevat de o servitute de utilitate publică, impusă de pârâți prin avizele si ulterior certificatele de urbanism emise, pentru care pârâții ar fi trebuit să demareze procedura de expropriere pentru utilitate publică (…).
Instanţa reţine aşadar că părţile în litigiu au uzat de un transfer al dreptului de proprietate printr-un act juridic cu titlu gratuit, de natură să eludeze procedura legală de expropriere pentru cauză de utilitate publică, care ar fi trebuit urmată în privinţa terenurilor afectate de servituţii de utilitate publică”.
Hotărârea Tribunalului Cluj a fost menținută ulterior și de Curtea de Apel Cluj, Secția I Civilă, care prin Decizia nr. 195/2022 a respins apelul formulat de Municipiu, validând astfel argumentația primei instanțe. Spre deosebire de prima instanță, Curtea de Apel Cluj a arătat, suplimentar, că în speță sunt îndeplinite condițiile exproprierii de fapt, cât timp autoritatea publică a obținut un drept de proprietate fără a proceda la o expropriere formală, pentru cauză de utilitate publică.
„Modalitatea în care, exercitându-și prerogativele de urbanizare a străzii F., autoritatea publică a stabilit ca unică modalitate de obținere a autorizației de construire cedarea cu titlu gratuit a terenului proprietatea intimaților afectat de servitutea de trecere reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate în esența sa. Curtea constată că autoritatea publică nu poate demara procedura de urbanizare a unei zone prin adoptarea documentațiilor de urbanism, prin stabilirea servituților de trecere de utilitate publică, fără a demara procedura de expropriere, dar prin condiționarea emiterii autorizațiilor de construire de cedarea cu titlu gratuit a terenurilor afectate de servituțile de trecere. O asemenea procedură urbanistică încalcă flagrant dreptul de proprietate privată al titularilor terenurilor afectate de servituțile de trecere, echivalând cu o expropriere de fapt. (…)
În acord cu prima instanţă, Curtea stabileşte că declaraţia de renunţare la dreptul de proprietate reprezintă un act juridic lovit de cauză ilicită în sensul art. 1236 alin. 2 Cod civil, fiind vorba despre o constrângere din partea autorităţii a cedării cu titlu gratuit a unui teren proprietate privată afectat de servitutea de trecere în lipsa unei juste despăgubiri, fără a fi declanșată procedura exproprierii pentru utilitate publică, prin afectarea substanței dreptului de proprietate. (…) În consecință, constatând situația unei exproprieri de fapt tocmai datorită lipsei oricărei juste şi prealabile despăgubiri pentru terenurile pe care intimații le-au cedat municipiului Cluj-Napoca, în mod consecvent și judicios au fost obligați apelanții pârâți să plătească reclamanților intimați despăgubirile cuvenite pentru deposedarea, prin exproprierea în fapt, de imobilul proprietatea lor”.
În atare condiții, este de apreciat faptul că instanțele civile au constatat existența unei constrângeri din partea Municipiului Cluj-Napoca, fiind astfel vorba de o cauză ilicită și imorală, ce poate fi sancționată cu nulitate absolută, acțiune pe care proprietarii vizați o pot promova oricând, ea fiind imprescriptibilă, conform art. 1249 alin. (1) Cod Civil. Mai mult decât atât, este important de menționat și că instanțele civile au considerat că astfel de pricini intră sub incidența regulilor de competență procedurală prevăzute de art. 21 din Legea nr. 33/1994, astfel că soluționarea cererilor de expropriere de facto este de competența tribunalului unde este situat imobilul expropriat, iar despăgubirile se vor acorda după normele substanțiale din cuprinsul aceleiași legi.
Reclamanții I.E. și I.V. au fost asistați în toate fazele procesuale de o echipă de avocați din cadrul S.C.A. Revnic, Cristian & Asociații, alcătuită din av. Mara Damian, av. Andrei-Gabriel Prună și av. Ioana Budai.
O analiză riguroasă a prezentei spețe a fost realizată de av. Andrei-Gabriel Prună și publicată pe portalul JURIDICE.ro.